Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) contestă public direcțiile anunțate de Ministerul Mediului pentru Programul Rabla Auto 2026.
Asociația invocă lipsa de transparență a autorităților, criterii discriminatorii, precum și un buget insuficient raportat la nevoile reale ale pieței. APIA atrage atenția că deciziile sunt luate fără un dialog real cu principalii reprezentanți ai industriei auto din România.
APIA nu a fost invitată la nici o discuție oficială pe tema Rabla 2026
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) își exprimă îngrijorarea profundă față de orientările anunțate public de Ministerul Mediului în legătură cu Programul Rabla 2026, precum și față de modul în care sunt prezentate public pretinsele „consultări” cu industria auto.
„Este inacceptabil ca un minister să vorbească public despre consultări cu industria în condițiile în care APIA – organizația care reprezintă majoritatea importatorilor auto din România – nu a fost invitată la nici o discuție oficială pe această temă, deși am transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului. Nici una dintre aceste solicitări nu a primit răspuns. Singura reacție instituțională a fost redirecționarea către AFM, instituție care ne-a transmis ulterior că va reveni pentru stabilirea unei întâlniri. Până astăzi, acest lucru nu s-a întâmplat”, se precizează în comunicatul oficial remis de APIA.
Dacă aceste consultări s-au desfășurat totuși în absența APIA, situația devine și mai gravă. Excluderea deliberată a organizației care reunește principalii actori ai pieței auto ridică semne de întrebare întemeiate cu privire la transparența, echilibrul și caracterul nediscriminatoriu al procesului decizional.
„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic. Piața auto din România și consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real și fără evaluarea impactului economic și concurențial”, se mai precizează în comunicatul APIA.
Bugetul Rabla 2026 trebuie raportat la nevoile reale ale pieței, conform APIA
În privința bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, oficialii APIA consideră că prezentarea sumei de 300 de milioane de lei drept un sprijin adecvat pentru accelerarea înnoirii parcului auto național și susținerea tranziției către mobilitatea cu emisii reduse este profund eronată.
Deși suma marchează o creștere față de cele 200 de milioane de lei alocate în 2025, evaluarea corectă a programului trebuie raportată la nevoile reale ale pieței și la dimensiunea pe care acesta a avut-o în trecut, când bugetele inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel.
Consumatorul român rămâne, astfel, principalul afectat de subdimensionarea cronică a Programului Rabla, într-un moment în care accesul la vehicule mai sigure, mai puțin poluante și dotate cu tehnologii moderne ar trebui stimulat, nu îngrădit prin bugete insuficiente și politici impredictibile.
O îngrijorare suplimentară o reprezintă declarațiile privind susținerea exclusivă a vehiculelor „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană. În prezent, nu există o definiție oficială europeană aplicabilă Programului Rabla care să stabilească exact ce înseamnă „produs” sau „asamblat” în Uniunea Europeană în contextul eligibilității pentru un program național de stimulare”, potrivit APIA.
APIA: Criteriile de eligibilitate Rabla bazate pe originea vehiculelor sunt arbitrare
Mai mult, declarațiile contradictorii, potrivit cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile exclusiv pe baza faptului că aparțin unor mărci europene, evidențiază în opinia reprezentanților APIA lipsa de coerență și caracterul arbitrar al acestor intenții. O asemenea abordare generează discriminare între operatorii economici, distorsionează concurența și introduce o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie tocmai de opusul: reguli clare, stabile și aplicate uniform.
Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal pe această piață trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Criteriile unui program național nu pot fi reinterpretate politic în funcție de preferințe conjuncturale sau interese de moment.
De altfel, vehiculele produse în China fac deja obiectul unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare instituite în urma unor investigații europene. În aceste condiții, statele membre nu pot introduce mecanisme indirecte de penalizare suplimentară prin programe naționale, fără a-și asuma riscuri juridice și concurențiale semnificative.
Ce solicită APIA
APIA reafirmă că rolul Programului Rabla trebuie să fie accelerarea înnoirii parcului auto național și reducerea emisiilor poluante – nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor și nici transformarea politicii publice într-un exercițiu de imagine sau într-un instrument de selecție economică arbitrară.
Consumatorul trebuie să beneficieze de libertatea de a alege, iar statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață. În acest context, APIA solicită public:
- organizarea urgentă a unui dialog real și transparent cu întreaga industrie auto;
- respectarea principiilor concurenței loiale și ale pieței comune europene;
- eliminarea criteriilor discriminatorii și insuficient fundamentate juridic;
- elaborarea Programului Rabla pe baze economice solide, nu pe declarații populiste și măsuri improvizate.
