Automobilele electrice și cele hibride plug-in câștigă tot mai mult teren, însă nu toți cumpărătorii se îndreaptă către aceeași tehnologie.
În România, interesul pentru aceste tipuri de propulsie este în creștere, dar autonomia, posibilitățile de încărcare, costurile de utilizare și flexibilitatea rămân criterii esențiale în alegerea următoarei mașini.
Piața auto europeană accelerează tranziția către mașinile electrice
Electrificarea devine tot mai vizibilă pe piața auto din Europa unde, în primele nouă luni ale anului, automobilele 100% electrice au reprezentat 22,7% din totalul înmatriculărilor de mașini noi din Uniunea Europeană. În același timp, modelele plug-in hybrid au ajuns la o cotă de 10,1%.
Potrivit Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), categoria vehiculelor hibride a reprezentat 36,3% din totalul înmatriculărilor noi în perioada ianuarie-septembrie 2026. De asemenea, ponderea modelelor pe benzină și a celor pe motorină a coborât la 28,2%, comparativ cu 36,9% în intervalul similar din 2025. Datele arată că transformarea pieței nu presupune o migrare uniformă către vehiculele pur electrice. Dimpotrivă, cumpărătorii aleg dintr-o gamă tot mai diversificată de soluții de propulsie, în funcție de buget, de infrastructură și de modul în care utilizează mașina.
O perspectivă complementară este oferită de analiza „International Council on Clean Transportation (ICCT)”, publicată în luna octombrie. Conform raportului European Car Market Monitor: September 2026, disponibil aici, automobilele 100% electrice au ajuns la o cotă de 24% din înmatriculările noi în Europa în primele nouă luni ale anului curent, cu 7% peste nivelul din perioada similară a anului precedent. În septembrie, ponderea acestora a urcat la 31%, în timp ce modelele plug-in hybrid (hibride cu încărcare la priză) au reprezentat aproximativ 10% din piață în intervalul ianuarie-septembrie.
Diferența dintre valorile raportate de ACEA și cele publicate de ICCT trebuie privită și prin prisma ariei geografice analizată: Uniunea Europeană, respectiv piața europeană în ansamblu. Ambele surse indică, însă, aceeași direcție, și anume o creștere a ponderii automobilelor electrificate și reducerea treptată a segmentului dominat de motorizările convenționale.
Hibridele plug-in câștigă teren în România
Piața auto din România urmează tendința europeană, dar are particularități importante. Datele oficiale date publicității de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) arată că, în septembrie, automobilele plug-in hybrid au reprezentat 17% din înmatriculările de autoturisme noi, în timp ce modelele pur electrice au avut o cotă de 8%.
Comparativ cu aceeași lună din 2025, înmatriculările de modele PHEV au crescut cu 131%, iar cele de automobile electrice cu 16,6%. Evoluția indică un interes tot mai mare pentru propulsiile electrificate, însă și o preferință pentru soluțiile care oferă o alternativă la dependența exclusivă de infrastructura de încărcare.
Pentru cumpărătorul român, alegerea nu se rezumă la diferența dintre un motor electric și unul termic. Contează unde poate încărca automobilul, câți kilometri parcurge într-o zi obișnuită, cât de des călătorește pe distanțe lungi și care sunt costurile totale de utilizare.
Un automobil electric poate fi o soluție eficientă pentru cine are acces la o stație de încărcare acasă sau la serviciu și parcurge trasee relativ predictibile. În schimb, un plug-in hybrid oferă posibilitatea deplasărilor electrice în oraș, fără a elimina flexibilitatea motorului termic pentru călătoriile lungi.
Această diversificare a preferințelor creează oportunități pentru producătorii care propun mai multe variante de electrificare în aceeași gamă.
LEPAS își pregătește extinderea pe piața din România
În acest context, Lepas, marcă deținută de Chery Group, își dezvoltă prezența pe piața locală printr-o gamă care include atât automobile PHEV, cât și modele complet electrice. MATEROM, importatorul exclusiv Lepas în România, pregătește extinderea ofertei prin SUV-urile L8 și L6, ambele disponibile în configurații plug-in hybrid. Primele livrări ale modelului L6 PHEV sunt programate pentru luna decembrie, în timp ce versiunea sa 100% electrică va ajunge pe piața românească în 2027.
Strategia mărcii urmărește să răspundă unor nevoi diferite de mobilitate, oferind alternative pentru clienții care nu sunt încă pregătiți să treacă la un automobil exclusiv electric, dar și pentru cei care preferă să renunțe complet la motorul termic.
Potrivit Rodicăi Baciu, director general adjunct și cofondator MATEROM, criteriile de achiziție s-au diversificat, iar cumpărătorii analizează tot mai atent costurile pe întreaga perioadă de utilizare. „Cumpărătorul român este astăzi mai informat și mai atent la valoarea reală a investiției. Nu mai analizează doar prețul de achiziție, ci încearcă să înțeleagă cât îl va costa automobilul pe întreaga perioadă de utilizare. Finanțarea, consumul real, costurile de întreținere, garanția și valoarea de revânzare au devenit criterii importante în decizia de cumpărare. În cazul automobilelor electrificate, alegerea trebuie să țină cont și de stilul de utilizare, de distanțele parcurse și de posibilitățile de încărcare”.
Un automobil pentru navetă, cumpărături și vacanțe
Unul dintre motivele pentru care hibridele plug-in atrag interesul cumpărătorilor îl reprezintă versatilitatea. Pentru o familie care folosește aceeași mașină atât pentru deplasările zilnice, cât și pentru călătoriile de weekend sau vacanțe, această tehnologie poate reprezenta un compromis între mobilitatea electrică și autonomia oferită de un motor termic.
Cu bateria încărcată de la o sursă externă, automobilul poate parcurge o parte dintre traseele zilnice în regim exclusiv electric. Atunci când energia din baterie nu mai este suficientă, motorul termic preia ștafeta și permite continuarea călătoriei fără ca șoferul să fie obligat să identifice o stație de încărcare.
Totuși, avantajele unui plug-in hybrid depind în mare măsură de comportamentul proprietarului. Pentru a beneficia de consumurile reduse anunțate de producător, bateria trebuie încărcată regulat, iar deplasările zilnice ar trebui să valorifice cât mai mult autonomia electrică disponibilă. În lipsa unei rutine de încărcare, automobilul ajunge să utilizeze mai mult motorul termic, iar consumul real poate fi semnificativ diferit de cel din fișa tehnică.
Peste 1.000 km autonomie combinată
Un argument comercial important pentru modelele Lepas constă în autonomia combinată declarată de producător. Conform datelor comunicate pentru România, SUV-ul PHEV L8 poate atinge o autonomie combinată de până la 1.040 km, în timp ce L6 PHEV promite până la 1.058 km. Trebuie spus că aceste valori includ atât energia electrică stocată în baterie, cât și combustibilul disponibil în rezervor. Ele nu trebuie confundate cu autonomia în regim exclusiv electric, care este de până la 90 km WLTP pentru L8 și, respectiv, de până la 92 km WLTP pentru L6 PHEV.
Diferența este relevantă în special pentru cei care utilizează automobilul în oraș. Dacă traseele zilnice dintre domiciliu, serviciu, școală și magazine se încadrează în autonomia electrică disponibilă, o mare parte dintre deplasări pot fi realizate fără utilizarea motorului termic, cu condiția încărcării regulate.
În schimb, autonomia combinată de peste 1.000 km devine un avantaj mai ales în cazul călătoriilor pe distanțe lungi, când șoferul poate alterna utilizarea celor două surse de energie fără să depindă exclusiv de infrastructura de încărcare. Desigur, distanța efectivă parcursă depinde de viteza de deplasare, de temperatura exterioară, de gradul de încărcare a automobilului, de configurația traseului, precum și de stilul de condus.
Cât costă utilizarea unui plug-in hybrid comparativ cu un automobil electric?
Costurile de exploatare reprezintă un alt criteriu important în alegerea unei mașini electrificate. Pentru a oferi un reper orientativ, estimările comunicate pentru Lepas pornesc de la consumurile WLTP și de la prețurile de referință din România din luna noiembrie.
În cazul modelului L8 PHEV, consumul mixt declarat este de 2,2 litri/100 km, la care se adaugă un consum energetic de 13,7 kWh/100 km. Raportat la un preț de referință de 9,90 lei/litru pentru benzina standard și la un cost estimat de 1,20 lei/kWh pentru energia electrică furnizată consumatorilor casnici, costul cumulat estimat ajunge la aproximativ 38 de lei/100 km. Pentru SUV-ul complet electric L6 BEV, costul estimat al energiei necesare pentru parcurgerea a 100 km este de aproximativ 20 de lei, în condițiile încărcării la domiciliu.
Comparația trebuie interpretată cu atenție. Valorile WLTP pentru un plug-in hybrid sunt rezultatele unei proceduri standardizate de testare, iar consumul efectiv depinde de frecvența încărcării și de proporția deplasărilor realizate electric. În plus, costurile pot varia în funcție de tarifele la energie, prețurile carburanților și utilizarea stațiilor publice de încărcare.
Pentru un proprietar care are posibilitatea să încarce acasă și parcurge preponderent distanțe scurte, un PHEV poate oferi costuri competitive. Pentru cei care doresc să elimine complet consumul de benzină și are acces la o infrastructură de încărcare convenabilă, automobilele electrice pot fi o alternativă mai potrivită.
Mai multe rețete pentru mobilitatea viitorului
Evoluția înmatriculărilor din Europa și din România arată că electrificarea nu mai este o tendință rezervată unui segment restrâns de cumpărători. Totuși, creșterea interesului pentru automobilele electrice nu înseamnă dispariția alternativelor hibride sau adoptarea aceleiași soluții de către toți șoferii.
Pentru unii, mașinile electrice reprezintă alegerea logică, mai ales dacă există posibilitatea încărcării la domiciliu și dacă deplasările zilnice sunt predictibile. Pentru alții, un plug-in hybrid oferă un echilibru mai bun între utilizarea electrică în oraș și libertatea de a parcurge distanțe lungi fără opriri planificate pentru încărcare.
În acest peisaj, strategia unor constructori de a introduce pe piața românească atât modele PHEV, cât și versiuni integral electrice urmărește să acopere preferințe diferite. Rămâne de văzut în ce măsură această ofertă va reuși să câștige încrederea cumpărătorilor într-o piață în care prețul, costurile reale de exploatare, infrastructura și valoarea de revânzare cântăresc tot mai mult în decizia finală.
