Rețeaua națională de stații de încărcare pentru vehicule electrice a depășit pragul de 10.000 de puncte în 2026, un reper care ar fi părut greu de atins în urmă cu câțiva ani.
Cifra ascunde, însă, o staatistică ce spune că, în medie, un încărcător este folosit doar 4-5% din timp. În același timp, pe șosea, lucrurile se mișcă mai repede decât în trecut, iar datele pentru primul semestru din 2026 arată o piață aflată în plină schimbare.
Piața de vehicule electrice în România crește rapid, dar pornește de la un nivel mic
Potrivit celui mai recent raport „Europe’s Road to Electrification”, actualizat la 31 august 2026, înmatriculările de vehicule electrice cu baterie (BEV) în România au crescut cu 72,51% în primul semestru din 2026, până la 5.522 de unități. Raportul a fost realizat pe baza datelor ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile) și CleanTechnicaTradingpedia
Ritmul este de două ori mai mare comparativ cu media europeană, care se situează la pragul de 35,13%. De asemenea, cota BEV-urilor a urcat la 8,52% din piața nouă, de la 4,94% în anul precedent.
Trebuie, însă, pusă în context valoarea absolută. Cu acest total de vehicule electrice comercializate în perioada ianuarie-iunie, piața națională rămâne, totuși, modestă, iar creșterea procentuală uriașă se explică în parte prin baza mică de la care se pornește.
Mai mult decât atât, piața totală a fost aproape plată, cu 64.850 de înmatriculări, cu doar 0,05% mai multe decât în același interval din 2025. Cu alte cuvinte, nu se vând mai multe mașini noi, ci se schimbă ce anume cumpără românii.
Mașinile hibride sunt adevăratele câștigătoare în 2026
Dacă electricele atrag atenția prin ritmul de creștere, hibrizii convenționali (HEV) domină prin volum. Cu un total de 37.563 de înmatriculări (+17,49%), acest segment a ajuns la 57,92% din piața nouă, adică mai mult de jumătate din mașinile vândute în primele șase luni.
Pe de altă parte, benzina a scăzut cu 24,90%, până la 11.998 de unități, iar motorina cu 35,67% (4.137 de unități). Împreună, cele două motorizări clasice au coborât la 24,88% din piață de la 34,57%.
Hibridul pare, pentru mulți cumpărători, o cale de mijloc, deoarece reduce consumul fără să ceară o schimbare de obiceiuri și fără a fi dependent de o stație de încărcare EV. Acesta este un aspect foarte important în contextul în care utilizarea încărcătoarelor rămâne scăzută.
Paradoxul încărcătoarelor: infrastructura a luat-o înainte
Procentul de 4-5% grad de utilizare poate fi interpretat în două feluri. Pe de-o parte, asta înseamnă că rețeaua nu este aglomerată, iar un șofer are șanse mari să găsească o stație liberă, iar pe de altă parte, indică faptul că numărul de vehicule electrice nu a ajuns încă din urmă numărul stațiilor, ceea ce pune presiune pe rentabilitatea operatorilor.
Brian McColl, de la Tradingpedia, subliniază faptul că provocarea nu mai constă doar în numărul de puncte de încărcare instalate, ci în cât de bine răspund ele nevoilor de zi cu zi ale șoferilor. În opinia sa, contează o ofertă mai variată de modele, o piață second-hand mai dezvoltată și stații ușor de găsit și de plătit.
„Tranziția României către electric va depinde de mai mult decât de ritmul de extindere a infrastructurii. O ofertă tot mai variată de modele electrice, o piață second-hand mai puternică și stații de încărcare ușor de găsit și de plătit ar putea contribui la transformarea interesului crescând într-o adoptare susținută. Provocarea este acum ca experiența de a deține o mașină electrică să fie la fel de simplă ca aceea de a conduce una, mai ales pe o piață în care infrastructura de încărcare se extinde mai repede decât este folosită. Pe măsură ce cererea crește, accentul s-ar putea muta treptat de la numărul de puncte de încărcare pe care România le poate instala la cât de bine răspund acestea nevoilor de zi cu zi ale șoferilor”, spune McColl.
Raportul Tradingpedia semnalează o limită importantă a datelor disponibile. ACEA nu publică, pentru primul semestru din 2026, cifre despre înmatriculările de hibrizi plug-in (PHEV) din România. Din acest motiv, nu poate fi comparată cu alte țări, unde BEV-urile și PHEV-urile sunt calculate împreună. Autorii subliniază că lipsa informațiilor nu înseamnă că nu s-a vândut nici un astfel de model. Este o nuanță de reținut ori de câte ori România apare în topurile europene.
Ce se întâmplă în Europa
Contextul european arată cât de mult diferă ritmurile de la o țară la alta. Per ansamblu, în prima jumătate a anului curent, vânzările totale de vehicule electrice (BEV plus PHEV) au crescut cu 31,70% față de S1 2025, până la 2,35 milioane de unități.
Înmatriculările de vehicule electrice pure au ajuns la 1,61 milioane de unități (+35,13%), iar cele plug-in hybrid la 742.411 de unități (+24,85%). Cu toate acestea, cel mai popular tip de mașină nouă a rămas hibridul convențional (HEV), cu 2,67 milioane de unități și o cotă de 36,95%. BEV-urile dețin 22,24% din piață și sunt urmate de benzină (22%), PHEV (10,27%) și motorină (6,47%). Combustibilii alternativi rămân la 2,09%.
Reperul în ceea ce privește vânzările de vehicule electrice în Europa este în continuare Norvegia, unde 98,29% dintre mașinile noi înmatriculate sunt complet electrice. Pe locurile următoare se află Danemarca (80,58%), Suedia (66,08%) și Islanda (63,74%). Totodată, trebuie spus că Norvegia și Belgia au fost singurele piețe cu scădere a înmatriculărilor combinate BEV și PHEV (−1,79% și, respectiv, −1,30%), din cauza prăbușirii vânzărilor de modele plug-in. Pentru Norvegia, explicația este și faptul că piața este deja atât de electrificată, încât nu mai are mult spațiu de creștere.
Cu 531.799 de vehicule electrice vândute în semestrul unu (+37,19%), Germania conduce topul european. Din total, 368.006 sunt vehicule electrice cu baterie (+47,96%), ceea ce a dus cota mașinilor cu emisii zero la 24,79% din piața de acolo. Raportul leagă revenirea BEV-urilor de reintroducerea sprijinului pentru achiziție și de apariția unor modele mai accesibile. În clasament urmează Marea Britanie, cu 284.579 de vehicule electrice și 148.132 de PHEV-uri, iar în Italia – 79.434 BEV-uri (+77,66%) și în Spania – 63.201 BEV-uri (+36,69%) ritmul se accelerează.
România, printre țările dependente de mașinile termice
De asemenea, au fost consemnate creșteri spectaculoase pe piețele mici. Croația a înregistrat o creștere de 204,89% a înmatriculărilor combinate de vehicule electrice, ajungând la o cotă de 10,16%. Slovenia (+98,61%, cotă de 20,19%) și Bulgaria (+91,67%, cotă de 9,67%) completează podiumul. Sunt, însă, procente care pornesc de la baze mici, iar în țara de la sud de Dunăre, de pildă, 84,03% dintre mașinile noi rulează în continuare pe combustibili convenționali.
Raportul include România în grupul țărilor care încă sunt dependente de motoarele termice, alături de Bulgaria, Croația, Slovacia și de Cehia, unde cota de vehicule electrice rămâne sub 20% din totalul de înmatriculări. Motivele indicate sunt diferențele de venit, lacunele de infrastructură și sprijinul mai slab din partea politicilor publice. În Italia, Spania, Grecia, Ungaria și Polonia, hibrizii sunt cei care conduc.
În sfârșit, în clasamentul celor mai bine vândute automobile cu emisii zero și plug-in hybrid în Europa în primele șase luni din 2026, Tesla Model Y conduce cu 111.050 de unități, urmat fiind de Tesla Model 3, cu 58.411 unități. Skoda se remarcă prin Elroq – 58.172 unități și Enyaq – 46.052 unități.
Tot mai mult cer însă și modelele mici și accesibile: Renault 5 – 52.757 unități, Leapmotor T03 – 32.866 unități, Kia EV3 – 26.524 unități și Citroen e-C3 – 24.836 unități. Producătorii chinezi se fac simțiți mai ales pe piața hibrizilor plug-in, cu BYD Seal U – 42.503 unități și Atto 2 – 33.132 unități.
