Uniunea Europeană (UE) vrea să limiteze numărul de mașini hibride importate din China, după ce importurile s-au înmulțit de la 107.000 în 2024 la 302.000 în 2025.
Potrivit mai multor publicații, acest număr va crește anual cu 6%. În schimb, China ar urma să scadă taxele vamale pentru mărfurile provenite din Europa.
UE va limita importurile de mașini hibride chinezești la 350.000 de unități pe an
La Beijing a avut loc cea de-a doua rundă de consultări UE-China pe tema comerțului și a investițiilor. Cu acest prilej, comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a discutat cu omologul său chinez, ministrul Comerțului Wang Wentao.
Întâlnirea s-a soldat cu progrese privind importurile de mașini hibride. Potrivit informațiilor publicate pe 12 octombrie de agenția de presă Reuters, numărul de mașini hibride construite în China care vor putea fi importate în Uniunea Europeană (UE) ar urma să fie limitat la 350.000 pe an. Limita ar acoperi atât hibridele obișnuite (HEV), adică cele care nu se încarcă la priză, cât și pe cele reîncărcabile (PHEV).
Regula ar fi valabilă patru ani, iar în fiecare an plafonul ar crește cu 6%. Oficialul european care a anunțat planul a spus că acesta ar putea intra în vigoare la începutul lunii decembrie. Miza este mare: măsura ar urma să reducă la mai puțin de jumătate livrările estimate din China către blocul comunitar.
Datele Eurostat arată de ce Bruxelles-ul s-a mișcat. În 2024, UE a importat din China circa 107.000 de mașini hibride. În 2025, cifra a ajuns la aproximativ 302.000, adică de aproape trei ori mai mult. Pentru 2026, Sefcovic a avertizat că importurile ar putea urca până la 800.000 de unități. Un plafon de 350.000 ar însemna, practic, o reducere de peste jumătate față de acest scenariu.
Plafonul vine cu un mecanism de creștere: o limită anuală fixă de 6%. Asta înseamnă că firmele chinezești nu vor fi blocate complet, dar volumele permise vor crește doar treptat.
De ce hibride și nu electrice
Alegerea nu este întâmplătoare. În ultimii ani, mașinile electrice chinezești au fost deja vizate de taxe vamale suplimentare la intrarea în UE. Hibridele clasice și cele plug-in nu sunt supuse acelorași taxe, așa că producătorii chinezi le-au folosit tot mai mult ca să intre pe Bătrânul Continent.
Un raport Tradingpedia despre piața europeană din prima jumătate a lui 2026 arăta același lucru. BYD Seal U – 42.503 de unități și Atto 2 – 33.132 de unități se numără printre cele mai vândute hibride cu încărcare la priză din Europa, iar producătorii chinezi își extind prezența tocmai prin acest tip de motorizare. Plafonul pare, deci, o încercare de a închide o portiță.
Planul nu este doar o măsură de apărare. În schimb, China ar fi de acord să reducă tarifele pentru mărfuri europene de circa patru miliarde de euro, printre care piese auto, încălțăminte, înghețată și ulei de măsline. Pentru exportatorii europeni, este o compensație concretă, deși relativ modestă. Raportată la deficitul comercial al UE cu China, de 360 de miliarde de euro anul trecut, această sumă este mică și arată, mai degrabă, că ambele părți vor să dea un semnal de dialog, nu că dezechilibrul se va corecta rapid.
Ce înseamnă pentru industria auto și pentru cumpărători
Pentru producătorii chinezi, plafonul poate însemna o recalculare a strategiei. O soluție posibilă este producția în Europa, care ar scoate mașinile de sub incidența limitei pentru importuri, însă acest scenariu nu este menționat în informațiile disponibile și rămâne o presupunere.
Pentru constructorii europeni, plafonul ar putea reduce presiunea pe segmentul hibridelor accesibile, unde concurența chineză a crescut rapid.
Pentru cumpărători, efectul este mai greu de anticipat. Dacă oferta de modele chinezești se limitează, alegerea poate scădea, iar prețurile pot fi mai greu de menținut jos. În același timp, plafonul de 350.000 de unități impus de UE este de peste trei ori mai mare decât nivelul din 2024, deci ofertă tot va exista.
Rămân deschise, însă, câteva întrebări: cum va fi împărțit plafonul între mărci, dacă și cum va reacționa Beijingul și dacă măsura va rămâne neschimbată după cei patru ani anunțați.
Franța și Germania, aproape de o înțelegere pe politica auto europeană
Cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în prima zi a Salonului Auto de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron a spus care sunt, în opinia sa, cele trei direcții de urmat pentru industria auto. Acesta vrea ca trecerea la mașinile electrice să meargă mai repede, ca producătorii europeni să fie favorizați pe piața din UE, iar Europa să investească mai mult în inovație și să depindă mai puțin de tehnologii din afară. Printre domeniile vizate a pus accent pe mașinile autonome și pe cele conectate.
Macron a anunțat totodată că un acord cu Germania privind politica auto la nivel european este „iminent”. Discuțiile dintre cele două țări includ, între altele, cât de stricte să rămână țintele de reducere a emisiilor de CO2 până în 2035 și ce proporție dintr-o mașină trebuie să fie produsă în Europa.
Potrivit publicației economice germane Handelsblatt, Parisul și Berlinul ar discuta un compromis, și anume o reducere a emisiilor cu 80% în 2035 față de nivelul din 2021, în timp ce Comisia Europeană propusese în decembrie 2025 o reducere de 90%. În schimb, Germania ar accepta reguli mai dure de preferință pentru produsele europene. Informația nu a fost însă confirmată oficial.
Rămâne de stabilit și cât de larg va fi definit „european”. Franța vrea ca preferința să privească doar cele 27 de state membre ale UE, în timp ce Germania preferă o abordare mai largă, care ar putea include și unii parteneri comerciali. Nu s-a hotărât încă dacă mașinile fabricate în Regatul Unit sau în Turcia vor fi tratate ca fiind europene.
