Tot mai mulți șoferi fac tranziția către vehicule electrice, însă în multe țări numărul de stații de încărcare publice crește mult mai lent decât numărul mașinilor.
Rezultatul sunt așa-numitele „deșerturi de încărcare”, regiuni sau chiar țări întregi unde un șofer de automobil pe baterii riscă să aștepte la coadă ori să nu găsească nici un loc punct de încărcare liber.
Țările cu cea mai mare presiune pe rețeaua de încărcare pentru vehicule electrice
Un raport realizat de platforma britanică TradingPlatforms.io, publicat la începutul lunii septembrie , a analizat datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) din Global EV Outlook 2026 pentru 46 de țări, comparând numărul de mașini electrice aflate în circulație cu numărul de puncte publice de încărcare disponibile în 2024 și 2025. Concluzia autorilor este că, deși parcul mondial de vehicule electrice continuă să crească rapid, ritmul de extindere a infrastructurii de încărcare rămâne, în multe state, mult în urmă.
Cea mai accentuată presiune se regăsește, surprinzător, în piețe relativ mici, unde electrificarea a pornit abia recent, dar în forță. Uruguay ocupă primul loc în clasament, cu circa 162 de vehicule electrice pentru fiecare stație publică de încărcare în 2025. Explicația ține de o decizie fiscală din 2022, prin care guvernul a eliminat taxele vamale și accizele pentru vehiculele electrice, ceea ce a dus la o dublare a parcului auto electric, de la 11.250 de unități în 2024 la aproape 26.000 în 2025. În aceeași perioadă, numărul stațiilor de încărcare a crescut cu doar 14%, de la 140 la 160.
Pe locul al doilea se află Emiratele Arabe Unite, cu 153 de vehicule electrice per stație. Aici problema are rădăcini administrative: operatorii privați au primit dreptul de a construi stații publice de încărcare abia din 2024, după ani în care extinderea rețelei s-a făcut aproape exclusiv prin companiile de stat. Rețeaua se dezvoltă acum rapid, dar are un decalaj important de recuperat față de cele peste 213.000 de mașini electrice deja înmatriculate în țară.
Filipine este un alt exemplu elocvent. Legea din 2022 pentru dezvoltarea industriei EV a stimulat vânzările, iar parcul auto de vehicule electrice a urcat de la aproape 4.830 de EV-uri în 2024 la peste 35.000 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de șapte ori. Rețeaua de încărcare aproape că nu s-a mișcat, astfel că indicatorul „mașini per stație” a sărit de la 18 la 128 într-un singur an.
Cum stau lucrurile în America de Nord
Noua Zeelandă se confruntă și ea cu o presiune considerabilă, cu aproximativ 88 de vehicule electrice per stație publică. Guvernul a promis 257 de milioane de dolari neozeelandezi pentru 10.000 de stații noi până în 2030, însă la începutul lui 2026 proiectul era încă blocat, fără niciun contract semnat.
Nici America de Nord nu scapă complet: în Statele Unite revin 33 de vehicule electrice la o stație, în condițiile în care programul federal NEVI, de 5 miliarde de dolari, destinat construirii unei rețele naționale de încărcare rapidă, a fost înghețat aproape tot anul 2025, iar mai puțin de 400 de stații finanțate federal au fost efectiv construite.
Canada stă ceva mai bine, cu 29 de mașini per stație, dar are o problemă de distribuție geografică: 88% din stațiile ei sunt concentrate în doar trei provincii, ceea ce lasă șoferii din zonele rurale și nordice dependenți, în mare parte, de încărcarea de acasă.
Țările unde infrastructura ține pasul cu cererea de EV-uri
La polul opus se află Coreea de Sud, lider mondial la acest capitol, cu doar două mașini electrice per stație publică. Parcul auto electric coreean a crescut cu aproape 30% într-un an, ajungând la aproape un milion de vehicule electrice, în timp ce numărul stațiilor a urcat cu circa 74.000, depășind pragul de 491.000. Performanța se explică printr-o obligație legală: blocurile noi trebuie să aibă stații de încărcare la minimum 5% din locurile de parcare, iar cele existente, la cel puțin 2%. Pentru că majoritatea coreenilor locuiesc la bloc, fără parcare privată, rețeaua publică a fost nevoită să preia o mare parte din cerere.
India are aproximativ cinci mașini electrice per stație, deși parcul auto electric a crescut cu peste 70% într-un an, ajungând la 433.000 de unități – rezultat al schemei guvernamentale PM E-DRIVE, lansată în 2024 cu aproximativ 240 de milioane de dolari alocați exclusiv pentru stații publice.
China, deși operează la o scară incomparabil mai mare, a reușit să mențină infrastructura aproape de pasul cererii: parcul electric a crescut cu peste 12 milioane de vehicule electrice, ajungând la 44,4 milioane, iar numărul stațiilor a urcat cu 42%, la 4,68 milioane, ceea ce a îmbunătățit ușor raportul, de la aproape 10 mașini per stație în 2024 la circa 9 în 2025. Vietnam a reușit o performanță similară, cu o creștere de peste 150% atât a parcului auto, cât și a rețelei de încărcare.
Mai multe țări europene se remarcă, de asemenea, printr-un raport favorabil: Țările de Jos au circa șase automobile electrice per stație, Grecia șapte, Belgia opt, Austria și Franța în jur de 10-12, iar Spania și Turcia aproximativ 12. Danemarca, Suedia și Germania și-au îmbunătățit indicatorii, semn că mai multe piețe europene mari construiesc infrastructura chiar înaintea cererii.
Puterea de încărcare, un indicator la fel de important
Numărul de stații spune doar o parte din poveste – la fel de relevantă este puterea totală de încărcare disponibilă, exprimată în kilowați per mașină electrică. Aici, tot Coreea de Sud conduce clasamentul, cu 9,2 kW per vehicul, urmată de India, cu 6,2 kW, și China, cu 5,9 kW.
La polul opus, Emiratele Arabe Unite și Uruguay au cea mai mică putere disponibilă per mașină – sub 0,1 kW –, iar Filipinele și Columbia completează coada clasamentului. Diferența arată că o rețea numeroasă, dar formată din stații lente, poate oferi, per total, mai puțină putere de încărcare decât o rețea mai mică, dotată însă cu stații rapide.
Statele Unite (1,6 kW per EV), Canada (1,2 kW) și Australia (1,1 kW) au valori scăzute, explicabile prin populația dispersată geografic și dependența mare de încărcarea de acasă, dar și prin dificultatea practică de a construi rețele dese pe distanțe atât de mari.
Cine construiește cel mai rapid și cum stă România
Turcia a înregistrat cea mai rapidă extindere a rețelei dintre toate țările analizate, triplându-și numărul de stații, de la 11.900 în 2024, la 36.100 în 2025 (+203%). Vietnam și Africa de Sud au urmat cu creșteri de 158%, respectiv 144%, iar Emiratele Arabe Unite și-au dublat rețeaua. China a adăugat, în termeni absoluți, mai multe stații decât oricare altă țară – 1,38 milioane într-un singur an. În Europa, Danemarca a condus topul, cu o extindere de 54%, urmată de Suedia, Polonia, Marea Britanie și Spania, toate cu creșteri de peste 30%.
Raportul TradingPlatforms.io nu include România printre cele 46 de țări analizate, însă datele publicate separat de autoritățile române și de industrie conturează o situație asemănătoare cu a piețelor incluse în studiu aflate sub presiune.
Potrivit unei analize realizată recent de Construct Intelligence pe baza datelor Victa, în țara noastră revine, în medie, o stație de încărcare la fiecare 280 de vehicule electrice, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de o stație la fiecare nouă mașini, ceea ce se traduce printr-un decalaj de peste 30 de ori. Prin comparație, raportul românesc s-ar plasa mult peste chiar și cele mai tensionate piețe din clasamentul global, ca Uruguay sau Emiratele Arabe Unite.
Situația este, în parte, urmare a unui ritm lent al proiectelor publice. O investigație realizată de PressOne arată că, în ultimii șase ani, prin programele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) au fost finalizate doar 85 de stații de încărcare, dintre care doar cinci în ultimii doi ani!. Acest ritm este explicat și prin lipsa unei instituții dedicate care să coordoneze unitar dezvoltarea rețelei.
Fondurile europene par să fi schimbat însă radical situația în ultimul an. Ministerul Dezvoltării a anunțat, la începutul lunii septembrie, că beneficiarii de proiecte finanțate prin PNRR au raportat 5.278 de puncte de încărcare finalizate la nivel național, de peste două ori și jumătate mai mult decât ținta renegociată de 2.000 de puncte.
Datele nu sunt oficiale, dar arată o accelerare vizibilă a investițiilor, susținută în special de operatori privați. Astfel, doar o companie a ajuns, la finalul lui 2025, la peste 1.100 de stații proprii, dublu față de anul anterior.
Rămân, în continuare, provocările deja cunoscute din alte piețe emergente: majoritatea stațiilor sunt concentrate în orașe mari și pe autostrada A2, în timp ce zonele rurale au acces redus la infrastructură, iar multe dintre stațiile existente au putere mică. La nivel european, o directivă recentă prevede obligativitatea unei stații rapide, de minimum 150 kW, la fiecare 60 de kilometri pe coridoarele principale de transport (TEN-T), iar din 2035 toate mașinile noi vândute în UE trebuie să fie electrice – un termen care pune presiune suplimentară pe autoritățile române să recupereze rapid decalajul.
