Tranziția României către mobilitatea electrică se lovește de un obstacol surprinzător, și anume costul ridicat pentru încărcarea vehiculelor electrice.
Deși energia electrică în România nu este printre cele mai scumpe din Europa, tarifele percepute la stațiile de încărcare rapidă depășesc semnificativ media europeană. Această situație ridică întrebări despre sustenabilitatea și atractivitatea pieței locale de EV-uri.
România, una dintre țările cu cele mai mari tarife pentru EV-uri
România se află în topul țărilor europene cu cele mai scumpe tarife pentru încărcarea mașinilor electrice, ceea ce afectează atât proprietarii actuali, cât și adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice.
Potrivit unei analize realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), tariful de 0,43 euro/kWh afișat de aplicația Tesla este comparabil cu cel din Austria și aproape dublu față de Spania sau Croația. Această valoare nu mai poate fi justificată prin fluctuații temporare ale pieței, ci pare să reflecte o strategie comercială deliberată, implementată într-o piață considerată marginală și cu o putere redusă de negociere, potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă.
Mai jos sunt prezentate tarifele pentru încărcarea vehiculelor electrice, costul final pentru consumatori și prețul energiei pe piața pentru ziua următoare (PZU) în diverse țări europene, ianuarie 2026:
| Țară | Preț încărcarea vehiculelor electrice energie la stații (€/kWh) | Preț consumator final S2 pentru încărcarea vehiculelor electrice 2025 (€/kWh) | Preț PZU ianuarie 2026 (€/MWh) |
|---|---|---|---|
| Serbia | – | 0,12 | 118,00 |
| Spania | 0,21 | 0,28 | 80,00 |
| Croația | 0,22 | 0,20 | 120,00 |
| Turcia | 0,23 | 0,11 | 95,00 |
| Ungaria | 0,26 | 0,11 | 125,00 |
| Polonia | 0,26 | 0,32 | 130,00 |
| Olanda | 0,28 | 0,33 | 75,00 |
| Portugalia | 0,31 | 0,25 | 75,00 |
| Franța | 0,32 | 0,25 | 70,00 |
| Italia | 0,34 | 0,32 | 145,00 |
| Bulgaria | 0,35 | 0,14 | 115,00 |
| Germania | 0,39 | 0,40 | 75,00 |
| România | 0,43 | 0,29 | 160,90 |
| Austria | 0,43 | 0,30 | 75,00 |
| Elveția | 0,26 | 0,28 | 85,00 |
Când comparăm prețul energiei la stațiile de încărcarea vehiculelor electrice, mai ales a celor cu încărcare rapidă, cu cel de pe piața angro, diferența este evidentă. România nu se situează printre țările cu cea mai scumpă energie în termeni absoluți sau raportat la puterea de cumpărare.
În numeroase momente, prețul angro al energiei electrice este sub media europeană, însă șoferii de EV-uri suportă costuri ridicate. Aceasta indică modul în care operatorii percep piața locală: mai degrabă ca un segment de tranzit, nu ca o piață de volum.
Piața de tranzit și strategia Tesla
Pentru Tesla, România nu este considerată o piață cu trafic intens. Stațiile instalate sunt puține și plasate strategic pe principalele coridoare, vizând în special încărcarea vehiculelor electrice care traversează regiunea. În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, compania recuperează investițiile prin tarife mai mari. Astfel, puțini consumatori plătesc mult, în loc ca mulți să plătească puțin.
Această abordare are sens din perspectiva operatorului, dar este greu de acceptat pentru șoferi, mai ales când se compară cu Ungaria sau Polonia, unde tarifele sunt semnificativ mai mici. Diferențele nu sunt determinate de costul energiei sau de geografie, ci de nivelul concurenței și gradul de utilizare a infrastructurii.
Principala problemă este lipsa unei concurențe reale pe segmentul stațiilor ultra-rapide. Stațiile sunt puține, acoperirea este limitată, iar alternativele în afara marilor orașe aproape inexistente. În acest context, operatorul poate dicta prețul, deoarece utilizatorii nu au opțiuni reale.
Monetizarea rapidă a pieței românești
În regiunea Europei de Est, prețurile sunt tratate ca pentru o piață cu risc ridicat: adopția vehiculelor electrice este lentă, legislația instabilă, iar infrastructura insuficient dezvoltată. Aceste aspecte se reflectă în tariful final plătit de șoferi. Spre deosebire de Serbia, unde încărcarea este gratuită pentru a stimula adoptarea, România a trecut direct la monetizare, fără să beneficieze de avantajele unei piețe mature.
Problema nu se limitează la tariful de 0,43 euro/kWh. Mesajul transmis este că România poate fi taxată mai mult la încărcarea vehiculelor electrice, pentru că baza de utilizatori este încă redusă. Atâta timp cât numărul de EV-uri rămâne mic și infrastructura alternativă nu se dezvoltă agresiv, tarifele ridicate vor persista. Reducerile vor apărea doar odată cu creșterea numărului de stații și intensificarea concurenței, oferind șoferilor români mai multe opțiuni.
