Într-un climat european tensionat, gigantul auto franco-italiano-american Stellantis lansează un semnal de alarmă cu privire la sustenabilitatea modelului său industrial în Europa, avertizând că anumite uzine ar putea fi închise dacă nu se schimbă regulile jocului.
În contextul accelerării tranziției verzi în Uniunea Europeană, industria auto se confruntă cu provocări majore privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Grupul Stellantis riscă amenzi de până la 2,5 miliarde de euro
Reglementările privind emisiile de CO₂ devin tot mai stricte, iar perioada de grație acordată producătorilor auto pentru a-și adapta portofoliul de produse se scurtează.
Declarațiile alarmante au fost făcute, în fața Parlamentului Italiei, de către Jean-Philippe Imparato, directorul subsidiarei europene Stellantis. Potrivit acestuia, grupul riscă amenzi de până la 2,5 miliarde de euro în următorii doi-trei ani, din cauza dificultății de a respecta noile obiective de emisii impuse de Uniunea Europeană.
Dacă reglementările nu vor fi revizuite până la sfârșitul anului, Stellantis va fi nevoit să ia, potrivit lui Imparato, „decizii dure”. Una dintre măsurile radicale luate în calcul este închiderea unor unități de producție, cum ar fi uzina de la Atessa, Italia, dacă alternativa, creșterea exponențială a vânzărilor de vehicule electrice, nu este viabilă în actualul context de piață.
Uniunea Europeană își menține obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar sectorul transporturilor joacă un rol crucial în acest plan. Conform reglementărilor actuale, producătorii auto trebuie să reducă semnificativ emisiile medii de CO₂ pe flota vândută. Pentru a evita sancțiunile financiare, firmele sunt obligate să vândă un procent tot mai mare de vehicule electrice sau cu emisii zero.
Ce soluții are Stellantis?
După cum relatează Agerpres, UE a ajustat termenele de aplicare a penalizărilor, luând în considerare perioada 2025-2027 ca bază pentru calculul amenzilor, în loc de a se raporta exclusiv la nivelurile din 2025. Chiar și așa, tranziția se dovedește dificilă, mai ales pentru companiile cu o expunere ridicată pe vehicule cu motoare cu combustie internă.
Grupul Stellantis, care reunește sub umbrela sa mărci de prestigiu precum Peugeot, Fiat, Opel, Citroën, Jeep, Alfa Romeo, se află într-o poziție delicată. Potrivit lui Imparato, compania are doar două opțiuni pentru a evita sancțiunile.
Pe de-o parte, Stellantis ar putea să dubleze vânzările de vehicule electrice, o misiune pe care o consideră imposibilă în acest moment, din cauza cererii insuficiente și a problemelor de infrastructură. A doua soluție este aceea de a reduce producția de vehicule convenționale, afectând astfel capacitatea de producție și implicit angajații.
Presiunea reglementărilor UE: între ambiții climatice și realități industriale
Imparato a avertizat că, fără o reevaluare a obiectivelor de mediu și a politicilor industriale europene, efectele ar putea fi dezastruoase pentru industria auto și locurile de muncă din Europa.
Posibilitatea închiderii unor fabrici vine într-un moment în care Europa încearcă să-și consolideze industria în fața competiției tot mai agresive din China și SUA. Închiderea uzinelor Stellantis, cum ar fi cea de la Atessa, specializată în producția de vehicule comerciale, ar putea avea un impact devastator asupra economiei locale, dar și asupra percepției publice față de tranziția ecologică.
Pe fondul unei cereri încă moderate pentru EV-uri și a lipsei infrastructurii de încărcare în multe state membre, forțarea electrificării într-un ritm nerealist ar putea genera pierderi economice semnificative. În plus, salariile mai mici din afara Europei ar putea încuraja producătorii să mute producția în alte regiuni, diminuând astfel competitivitatea industriei europene.
Apelul făcut de Stellantis în Parlamentul Italiei nu este doar o amenințare, ci și un apel la dialog și flexibilitate. Uniunea Europeană trebuie să găsească un echilibru între protecția mediului, păstrarea competitivității industriale și protejarea locurilor de muncă. Altfel, riscă nu doar nemulțumiri din partea giganților auto, ci și o reacție negativă din partea cetățenilor europeni afectați direct de deciziile de la Bruxelles.
