Uniunea Europeană (UE) a decis să renunțe la interdicția care ar fi urmat să împiedice vânzarea mașinilor termice noi începând cu 2035.
Bruxelles-ul răspunde în acest fel presiunilor economice și politice venite mai ales din partea Germaniei și Italiei.
Mașinile pe benzină și motorină vor putea fi vândute și după 2035 în UE
Măsura reflectă nevoia de a adapta tranziția către mobilitatea electrică la realitățile pieței auto, ale consumatorilor și ale competitivității globale. Astfel, producătorii vor trebui să reducă emisiile de noxe ale vehiculelor noi cu 90% față de nivelurile din 2021, față de ținta inițială de eliminare totală a emisiilor, dar vor putea continua să vândă un număr limitat de modele hibride plug-in și diesel, cu condiția compensării impactului asupra mediului prin tehnologii și combustibili mai prietenoși cu natura.
Decizia vine după ce interdicția inițială, adoptată în 2023, fusese văzută ca un catalizator pentru investițiile în vehicule electrice și un succes al politicilor climatice UE. Însă marile companii auto europene și guvernele din statele economice importante au solicitat menținerea pe piață a anumitor vehicule hibride și a celor cu range extender, care utilizează un motor termic pentru a încărca bateria fără a antrena direct roțile. Ajustarea vine și ca răspuns la competiția intensă cu producători precum Tesla sau constructorii chinezi de vehicule electrice, dar și la dificultățile industriei europene, afectată de restructurări, închideri de fabrici și adoptarea redusă a mașinilor electrice.
Noile reguli prevăd și folosirea de materiale cu amprentă de carbon redusă, precum oțel produs în UE prin tehnologii mai puțin poluante, și a combustibililor sintetici sau biocombustibililor proveniți din surse nealimentare, cum ar fi deșeurile agricole sau uleiul uzat. Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a subliniat că măsura este pragmatică și compatibilă cu obiectivele climatice ale Uniunii, menținând în același timp sustenabilitatea economică a sectorului auto.
Ce spun producătorii auto europeni
Reacțiile marilor producători au fost în mare parte favorabile. Volkswagen a catalogat decizia drept realistă și viabilă economic, iar Renault a apreciat că pachetul Comisiei europene promovează accelerarea adopției vehiculelor electrice, inclusiv prin introducerea unei categorii de vehicule mici. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat flexibilitatea și diversitatea tehnologică promovată de UE. În schimb, unele voci critice, precum Volvo, avertizează că relaxarea țintei de la emisii zero la 90% poate submina competitivitatea și angajamentele pe termen lung în materie de mobilitate electrică, argumentând că tranziția complet electrică este posibilă și trebuie susținută fără compromisuri.
În Franța, opinia este mixtă: președinția a considerat măsura echilibrată, însă ministrul mediului a criticat flexibilitatea acordată mașinilor pe benzină și motorină, încercând să împiedice transformarea acesteia într-o lege definitivă. În Suedia, Polestar avertizează că reducerea obiectivului de emisii riscă să afecteze atât climatul, cât și capacitatea Europei de a rămâne competitivă.
În Marea Britanie, interdicția națională pentru vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină rămâne valabilă din 2030, fiind promovată inițial de fostul premier Boris Johnson. Doar Partidul Laburist susține în continuare menținerea acestui obiectiv, în timp ce Partidul Conservator, prin lidera Kemi Badenoch, a anunțat că va renunța la această măsură dacă revine la guvernare, considerând-o un „act de auto-vătămare economică”. Criticii susțin că politica excesiv ideologică a laburiștilor ar putea izola economia britanică și avantaja producătorii chinezi.
În ansamblu, decizia Uniunii Europene marchează o reevaluare pragmatică a tranziției spre electromobilitate, echilibrând obiectivele climatice cu realitățile economice și tehnologice ale industriei auto europene, dar ridicând în același timp semne de întrebare privind impactul asupra competitivității pe termen lung și asupra obiectivelor climatice. Această ajustare demonstrează că tranziția energetică și mobilitatea electrică trebuie să fie gestionate gradual, cu atenție la dinamica pieței și la presiunile politice și economice.
