La aproape zece ani de la declanșarea celebrului scandal Dieselgate, instanțele germane au pronunțat noi sentințe istorice împotriva unor foști membri ai conducerii Volkswagen.
Tribunalul din Braunschweig a condamnat patru foști directori ai gigantului auto din Wolfsburg, considerați implicați direct în fraudarea testelor de emisii. Două dintre condamnări sunt cu executare, iar celelalte două cu suspendare.
Cine sunt oficialii condamnați în dosarul Dieselgate
În 2025, Volkswagen continuă să își reconstruiască reputația, investind în mobilitate electrică și software auto, însă sentințele recente readuc în prim-plan responsabilitățile individuale în cel mai mare scandal de mediu din istoria industriei auto. Cazul Dieselgate rămâne un reper juridic major și un avertisment pentru întreaga industrie privind transparența și respectarea normelor de mediu.
Printre cei găsiți vinovați se numără Heinz-Jakob Neusser, fostul șef al diviziei de dezvoltare a motoarelor la Volkswagen, care a primit 15 luni de închisoare cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și Jens H., despre care instanța susține că a avut un rol esențial în implementarea software-ului care manipula testele de emisii. Acesta a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare, cea mai severă pedeapsă din acest proces.
Un alt fost director, Hanno J., a primit 2 ani și 7 luni de închisoare cu executare, în timp ce Thorsten D. a fost condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare.
Inițial, ancheta în cazul Dieselgate a vizat manipularea a peste nouă milioane de vehicule echipate cu motoare diesel, comercializate în Europa și în SUA. Cu toate acestea, în timpul procesului, tribunalul a redus în mod oficial dimensiunea cazului la aproximativ 3,7 milioane de mașini. Toate aveau instalat un software care detecta condițiile de testare în laborator și ajusta performanțele motorului pentru a afișa un nivel de emisii mai scăzut decât cel real.
Manipularea emisiilor: peste nouă milioane de vehicule vizate
Potrivit judecătorului Christian Schütz, citat de Automotive News, esența infracțiunii constă în faptul că vehiculele fraudate prezentau două seturi de valori pentru emisiile poluante. Unele erau în condiții de laborator, altele în condiții reale de trafic. În plus, autoritățile de reglementare nu au fost informate despre această diferență, ceea ce a permis omologarea ilegală a câtorva milioane de automobile diesel care nu respectau normele de mediu.
Scandalul Dieselgate a fost dezvăluit în septembrie 2015, în momentul în care Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a descoperit nereguli majore în testele de emisii pentru motoarele diesel produse de Volkswagen. Consecințele au fost dramatice pentru constructorul german: peste 33 de miliarde de euro plătite în amenzi, despăgubiri și cheltuieli legale în întreaga lume.
Deși compania a făcut eforturi uriașe de redresare, inclusiv tranziția masivă către electrificare, urmările juridice ale scandalului încă se resimt. În 2023, fostul CEO Audi Rupert Stadler a fost condamnat la 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare, într-un caz separat legat de Dieselgate. Decizia nu este definitivă.
